În Rusia post-perestroika, încă nu există reguli clare de tratament, în timp ce în multe alte țări eticheta este mai strictă. Învățând să folosiți formele potrivite de adresare, nu numai că vă veți arăta politicos, dar veți arăta și respect pentru interlocutorul dvs. și cultura lor.
Instrucțiuni
Pasul 1
În Franța, faceți referire la fetele necăsătorite ca „mademoiselle”, la femeile căsătorite ca „madame”. Dacă nu sunteți familiarizați cu starea civilă a interlocutorului, fiți ghidați de vârsta ei. Adresa „mademoiselle”, rostită pe un ton interogativ, va fi un mod politicos de a ști dacă utilizați forma corectă. La o întâlnire de afaceri, adresa „doamnă” va fi cea mai potrivită. Se obișnuiește să se adreseze tuturor bărbaților, indiferent de statutul lor, ca „monsieur”. Adresarea pe nume este considerată o formă destul de personală, la care ar trebui să se recurgă numai dacă se prezintă el însuși interlocutorul. În viitor, această formă anume de nume ar trebui folosită, chiar dacă colegii sau cunoscuții se adresează persoanei în mod diferit. Folosiți formularul „doamnă” sau „monsieur” în felicitări, adio sau scuze.
Pasul 2
Înainte de a te adresa unui german, află-i titlul, care trebuie adăugat după politicosul „Herr”. Dacă este prima dată când întâlnești o persoană, folosește opțiunea Herr Doctor. Cuvântul „doctor” are multe semnificații în limba germană și este utilizat pe scară largă într-o varietate de contexte. Femeile adulte din Germania sunt numite de obicei „Frau”, fetele - „Fraulen”. În mod separat, aceste cuvinte sunt folosite numai atunci când se vorbește cu personalul de service: femeile de serviciu și vânzătoarele. Când vorbești cu o doamnă căsătorită, titlul soțului ei ar trebui adăugat la adresa „Frau”, de exemplu, „Frau Doctor”. O variantă alternativă este cuvântul „Gnadige”, în eticheta rusă echivalent cu „har” sau „foarte apreciat”. „Gnadige” ar trebui adăugat și atunci când se referă la o fată necăsătorită.
Pasul 3
În Anglia, termenii „domn”, „domnișoară” și „doamnă” ar trebui folosiți pentru a se referi la bărbați, femeile necăsătorite și respectiv căsătorite. Numele de familie ale interlocutorilor li se adaugă, dacă sunt cunoscuți. Eticheta engleză prevede, de asemenea, mai multe forme oficiale de adresare: „Sir” și „Madame”. Cuvântul „domn” este folosit în două moduri: ca formă respectuoasă (copilul unui adult, subordonat unui șef, un lucrător de servicii unui client) și ca titlu de nobilime. În al doilea caz, este necesară o combinație cu numele complet. Formele de etichetă „doamnelor” și „domnilor” sunt utilizate în principal atunci când se adresează publicului.
Pasul 4
Regulile de etichetă din Statele Unite prevăd forme de tratament similare cu cele din Anglia, dar sunt mai democratice. Este destul de potrivit să numiți un tânăr „tânăr” sau „tânără”. Adresa „dragă” - „draga” sau „draga” este considerată familiară atât în Lumea Veche, cât și în cea Nouă.
Pasul 5
În Japonia, folosiți a treia formă a feței, nu a doua, când vă adresați persoanei cu care vorbiți. Este imperativ să adăugați o particulă politicoasă numelui de familie, subliniind respectul. Cel mai frecvent cuvânt este „san”, mai rar „dono” sau „sama”. Într-o conversație prietenoasă, particula „kun”, care urmează numele de familie, este acceptabilă. Statutul social al interlocutorului ar trebui, de asemenea, să fie luat în considerare. La serviciu, contactați supraveghetorul dvs., pronunțându-i poziția.
